Vă anunţ că o să lipsesc o vreme, deoarece o să mă duc în concediu să mă relaxez şi să-mi pun ordine în gînduri.
Dar vă asigur că voi reveni în forţă, cu mult mai multe sibiecte şi, mi-aş dori, cu mai mult trafic.
Baftă tuturor, şi sper să vă distraţi în vara asta, cel puţin cît am să mă distrez şi eu !!!
Mircea Badea fara electricitate
Realizatorul TV Mircea Badea a avut parte de o surpriză neplăcută, în timpul emisiunii "În gura presei" de aseară.
Înaintea pauzei publicitare, în studioul Antenei 3 a avut loc o scurtă cădere de tensiune, care a distrus laptop-ul din dotarea show-ului.
Vă invit să vă uitaţi la clipul de mai jos.
Boc speră
"Avem asigurate resursele financiare, anul acesta finalizăm 30 de kilometri din acest tronson de autostradă. Obiectivul pe care-l avem este ca în 2010 acest tronson să fie finalizat, poate la anul pe vremea aceasta, în iulie 2010, tronsonul Moara Vlăsiei - Ploieşti să fie finalizat. Este vorba de un tronson de 42,5 kilometri în totalitate, iar anul acesta sper să se poată circula pe 30 de kilometri la stadiul de asfalt, urmând ca, până în iulie 2010, să fie finalizat", a spus premierul.
Eu cred ca cel mai important cuvânt spus de Boc în acest paragraf este "sper". Deci domnu' premier "speră" ca 30 de km din tronson sa fie finalizaţi până în iulie 2010. Astea însă sunt doar speranţe, nimic n-a ieşit în România kalumea. Toţi sperăm, unii speră la pace, alţii speră la să câştige la LOTO, poate că Boc a mai sperat sa fie şi mai mare... Bineînţeles, asta nu s-a întamplat...
Eu cred ca cel mai important cuvânt spus de Boc în acest paragraf este "sper". Deci domnu' premier "speră" ca 30 de km din tronson sa fie finalizaţi până în iulie 2010. Astea însă sunt doar speranţe, nimic n-a ieşit în România kalumea. Toţi sperăm, unii speră la pace, alţii speră la să câştige la LOTO, poate că Boc a mai sperat sa fie şi mai mare... Bineînţeles, asta nu s-a întamplat...
Posta Romana - izvor nesecat de prostie
De fiecare data cand ajung cu vreo treaba la Posta Romana ma minunez de nivelul scazut de educatie care transpira din fiecare anunt si din aproape fiecare lucrator de acolo. Faptul ca pute a hoit in zilele fierbinti si parca nu e aerisit acolo nu mai subliniez, ca deja este istorie. Nu spun ca asa este peste tot, dar cel putin la unele oficii lucrurile astea sint reale.
Va invit sa urmariti cu atentie "aventura" unui cetatean din tarisoara noastra draga.
"Acum doua zile ma grabesc spre Posta sa trimit o recomandata catre Fisc cu formularul de 2%. In ultima zi, deh. Acolo cozi la fiecare din cele vreo 7-8 ghisee. Ma asez si eu la primul. Si nu ma enervez, ca nu are rost, cozile au fost in viata mea de cand mergeam dimineata dupa lapte pe vremea lui Ceasca sau cand veneau jucarii din China la librarie. Si cum stateam eu acolo zic sa ma apuc sa citesc anunturile de pe geamuri, ca la Posta asta de care zic eu e un paravan de sticla intre tine si lucrator, cu o mica gaurica la care trebuie sa te apleci si pe unde bagi banii (umil), paravan pe care sint tot felul de afise tiparite. Anunturi cu greseli in ele sau pur si simplu comice precum: "Aici se fac plati pentru ABN ABRO si Porche", "Intre orele 8-14 nu avem lumina", "Nu primi colete pentru penitenciar" (iete si o nisha pentru transportatori, livrari in Penitenciare). Ma amuz, imi termin treaba si plec.
A doua zi (ieri) revin sa ridic un pachet. Aceleasi anunturi, inclusiv cel cu lumina. Calculatoarele mergeau bine merci, un radio se auzea in spate, deci nu era nici o problema cu curentul. Cat de greu le este sa ridice foaia respectiva din fata fiecarui ghiseu?
Dar asta nu e tot. Ma uit mai bine la ghiseul la care m-am asezat si vad in geam un card bancar de la BCR si un portofel.
Probabil ca cineva l-a pierdut si doamnele de la Posta s-au gandit sa-i faca un amar de bine daca vine omu' pe acolo sa-si vada documentele. Dar intelegeam sa fie un buletin sau un permis auto, dar nu un card. Si-i zic doamnei: "nu va suparati, dar nu este safe sa lasati un card la vedere pentru ca poate fi copiat si folosit". Femeia se uita la mine si-mi baga replica de parca eu as fi dus cu capul: "nu va faceti griji domnu', ca are PIN si nu poate fi folosit". "Da, dar poate fi folosit pe Internet fara PIN", replic eu, "caz in care ii faceti un rau omului care si-a pierdut portofelul, si nu un bine". Ea se uita la mine, vadit shucarita ca e unu care-i da sfaturi apoi se intoarce si pleaca. Mesajul e clar: fugi domle de aici, lasa-ma cu prostiile! O las si eu.
Din pacate cu educatia legata de carduri lumea e cam la vale. Ce sa inteleaga femeia ca nu e bine, cand ea nu a avut niciodata probleme? Oare Posta Romana isi plateste angajatii pe card?
Toate astea se intampla in Sectorul 3."
Va invit sa urmariti cu atentie "aventura" unui cetatean din tarisoara noastra draga.
"Acum doua zile ma grabesc spre Posta sa trimit o recomandata catre Fisc cu formularul de 2%. In ultima zi, deh. Acolo cozi la fiecare din cele vreo 7-8 ghisee. Ma asez si eu la primul. Si nu ma enervez, ca nu are rost, cozile au fost in viata mea de cand mergeam dimineata dupa lapte pe vremea lui Ceasca sau cand veneau jucarii din China la librarie. Si cum stateam eu acolo zic sa ma apuc sa citesc anunturile de pe geamuri, ca la Posta asta de care zic eu e un paravan de sticla intre tine si lucrator, cu o mica gaurica la care trebuie sa te apleci si pe unde bagi banii (umil), paravan pe care sint tot felul de afise tiparite. Anunturi cu greseli in ele sau pur si simplu comice precum: "Aici se fac plati pentru ABN ABRO si Porche", "Intre orele 8-14 nu avem lumina", "Nu primi colete pentru penitenciar" (iete si o nisha pentru transportatori, livrari in Penitenciare). Ma amuz, imi termin treaba si plec.
A doua zi (ieri) revin sa ridic un pachet. Aceleasi anunturi, inclusiv cel cu lumina. Calculatoarele mergeau bine merci, un radio se auzea in spate, deci nu era nici o problema cu curentul. Cat de greu le este sa ridice foaia respectiva din fata fiecarui ghiseu?
Dar asta nu e tot. Ma uit mai bine la ghiseul la care m-am asezat si vad in geam un card bancar de la BCR si un portofel.
Probabil ca cineva l-a pierdut si doamnele de la Posta s-au gandit sa-i faca un amar de bine daca vine omu' pe acolo sa-si vada documentele. Dar intelegeam sa fie un buletin sau un permis auto, dar nu un card. Si-i zic doamnei: "nu va suparati, dar nu este safe sa lasati un card la vedere pentru ca poate fi copiat si folosit". Femeia se uita la mine si-mi baga replica de parca eu as fi dus cu capul: "nu va faceti griji domnu', ca are PIN si nu poate fi folosit". "Da, dar poate fi folosit pe Internet fara PIN", replic eu, "caz in care ii faceti un rau omului care si-a pierdut portofelul, si nu un bine". Ea se uita la mine, vadit shucarita ca e unu care-i da sfaturi apoi se intoarce si pleaca. Mesajul e clar: fugi domle de aici, lasa-ma cu prostiile! O las si eu.
Din pacate cu educatia legata de carduri lumea e cam la vale. Ce sa inteleaga femeia ca nu e bine, cand ea nu a avut niciodata probleme? Oare Posta Romana isi plateste angajatii pe card?
Toate astea se intampla in Sectorul 3."
Inventivitatea femeilor dupa gratii
Dupa o reteta aplicata de ani buni in inchisorile din Romania, femeile de la Penitenciarul Colibasi se dau in judecata reciproc pentru o zi "de libertate" pe luna. Majoritatea detinutelor de la Penitenciarul de Maxima Siguranta Colibasi, din judetul Arges, se ocupa de propriile "afaceri", derulate dupa o reteta aplicata de ani buni in inchisorile din Romania: se dau reciproc in judecata, pe banii statului. Profitul: o zi de asa-zisa libertate in fiecare luna, adica o plimbare pana la instanta. Beneficii: nu...
Vreau 100.000 de euro :-)
Am nevoie de 100.000 de euro, sa-mi dezvolt afacerea si sa-mi fie mie bine in viata. Ma ajuta careva? Nu vreau sa ma duc la "dansez pentru mine ", vreau ca cineva sa-mi dea banii astia sa o duc si eu mai bine, cu conditia sa nu mi-i ceara in primii zece ani si fara dobanda. Daca este posibil sa nu-i mai ceara deloc. Un teledon ceva, o cheta. Vreau sa fiu fericit fara sa ma mai chinui prea mult. Accept si sume mai maari de 100.000 de euro.
Promit sa ma rog pentru sanatatea binefacatorului ( lor ).
Multumesc anticipat.
Ad: www.best-zone.net
Promit sa ma rog pentru sanatatea binefacatorului ( lor ).
Multumesc anticipat.
Ad: www.best-zone.net
DEONTOLOGEALA VAICARELII
Este absolut
dizgratios bocetul public
pe care-l lanseaza
haulind
cei care pana mai ieri
au castigat
averi degeaba. Incepusera si ei sa creada in steaua lor de mari profesionisti, ba chiar de scriitori cu orizont secular. Si-au trait vreme indelungata fantasmele de competente, de eminente, de senior-editori, de cosmopoliti poleiti ce arunca priviri dispretuitoare catre salahorii asudati. Desigur, o iluzie care a durat fix cat a ingaduit-o Vantu si anume cat i s-a parut o smecherie sa piarda multi bani pentru lustruirea si slavirea basescului.
Acesta, baselul, a beneficiat august, ingaduind tacit dezmierdarile hurezene, alinturile turcene si adoratia cotidiana, pana cand, intr-o buna zi, l-a apucat deontolgia. Da' rau de tot. Aoleu ! Eeeeei, si atunci, brusc, domnul Vantu n-a mai gasit nici ratiune in aruncatul cu bani, nici atractie pentru cariera de mecena, de filantrop. Harst, s-a sucit si a tras linie. S-a indragostit iremediabil de rentabilitate, de eficienta economica. Si iata, intr-o fractiune de secunda, inchipuitii sedati s-au trezit urat din frenezia financiara, din boemia cladita pe huzur.
Ei sunt izbiti acum de doua realitati crancene. Una e strict de natura concreta: erau invatati sa traiasca din bani multi, iar acum trebuie sa se adapteze la numaratul francului, la pretul biletului de tramvai si al kilului de orez la promotie. A doua e de natura psihologica, intrucat ani buni s-au mintit ca banetul revarsat peste dansii este o consecinta fireasca a meritelor, a nivelului, a rafinamentului. Adica li se cuvenea. Nasol. Incepe sevrajul.
Ghici ce? Nu exista legiuni de cetateni doritori de produse ale talentului si inteligentei lor. Asta poate pentru ca nu sunt nici talentati, nici inteligenti. Invata acum, la curs intensiv, ca bataia doare. Aia mai vechi de la Catavencu sunt ocnasi cu slana ascunsa sub saltea, slana provenita din numeroasele vanzari anterioare. Aia mai tineri au doar toale de firma, fite si, in curand, burta lipita de sira spinarii.Dar asta nu ne priveste pe nici unul dintre noi. Nu inteleg de ce gasesc ei utila sau recomandabila vaicareala. Practica scancetul exhibitionist de parca ar astepta consolare din partea publicului. Pai, care public? Nu pricepeti ca n-aveti asa ceva? Tocmai asta e problema. Sunteti ca niste rame care au visat ca sunt tigri. Acum s-au trezit. Nashpa. Tarati-va in liniste!
dizgratios bocetul public
pe care-l lanseaza
haulind
cei care pana mai ieri
au castigat
averi degeaba. Incepusera si ei sa creada in steaua lor de mari profesionisti, ba chiar de scriitori cu orizont secular. Si-au trait vreme indelungata fantasmele de competente, de eminente, de senior-editori, de cosmopoliti poleiti ce arunca priviri dispretuitoare catre salahorii asudati. Desigur, o iluzie care a durat fix cat a ingaduit-o Vantu si anume cat i s-a parut o smecherie sa piarda multi bani pentru lustruirea si slavirea basescului.
Acesta, baselul, a beneficiat august, ingaduind tacit dezmierdarile hurezene, alinturile turcene si adoratia cotidiana, pana cand, intr-o buna zi, l-a apucat deontolgia. Da' rau de tot. Aoleu ! Eeeeei, si atunci, brusc, domnul Vantu n-a mai gasit nici ratiune in aruncatul cu bani, nici atractie pentru cariera de mecena, de filantrop. Harst, s-a sucit si a tras linie. S-a indragostit iremediabil de rentabilitate, de eficienta economica. Si iata, intr-o fractiune de secunda, inchipuitii sedati s-au trezit urat din frenezia financiara, din boemia cladita pe huzur.
Ei sunt izbiti acum de doua realitati crancene. Una e strict de natura concreta: erau invatati sa traiasca din bani multi, iar acum trebuie sa se adapteze la numaratul francului, la pretul biletului de tramvai si al kilului de orez la promotie. A doua e de natura psihologica, intrucat ani buni s-au mintit ca banetul revarsat peste dansii este o consecinta fireasca a meritelor, a nivelului, a rafinamentului. Adica li se cuvenea. Nasol. Incepe sevrajul.
Ghici ce? Nu exista legiuni de cetateni doritori de produse ale talentului si inteligentei lor. Asta poate pentru ca nu sunt nici talentati, nici inteligenti. Invata acum, la curs intensiv, ca bataia doare. Aia mai vechi de la Catavencu sunt ocnasi cu slana ascunsa sub saltea, slana provenita din numeroasele vanzari anterioare. Aia mai tineri au doar toale de firma, fite si, in curand, burta lipita de sira spinarii.Dar asta nu ne priveste pe nici unul dintre noi. Nu inteleg de ce gasesc ei utila sau recomandabila vaicareala. Practica scancetul exhibitionist de parca ar astepta consolare din partea publicului. Pai, care public? Nu pricepeti ca n-aveti asa ceva? Tocmai asta e problema. Sunteti ca niste rame care au visat ca sunt tigri. Acum s-au trezit. Nashpa. Tarati-va in liniste!
myckutzul cârcotaş. Vizitati si noul motor de cautare creat de mine, Gugle